Articole etichetate cu: Groenlanda

Formulare


formulare casa codin

          De când mi s-a spart ghiocul scăpat din pliscul unui corb zămislit din telemea, mi s-a atrofiat simţul anticipaţiei. Şi nici cel al retrospecţiei nu se simte foarte bine. Pe bune! Din cauza aceasta, viaţa mea a devenit o noţiune abstractă, rătăcită printre definiţii impresioniste, drept pentru care m-am decis să fiu în opoziţie. Cu orice, oricine şi oricum.
          Am început prin a fi daltonist, dar n-a ţinut, din cauza semaforului.      
          Am continuat prin a-i mărturisi cuiva că sunt reptilian. Nţ. N-a mers.
          Am terminat prin a-mi zidi o Masadă. În spatele zidurilor, fabulele, poemele, bancurile cu Bulă, trusa cu scule, creioanele, sau tratatele de drept civil, stăteau la o masă rotundă, unde supoziţiile erau slăvite (aleluia!), pontificate şi ridicate la rang de principii, cu liftul. Aşa se explică de ce iubesc azi tablourile lui Bosch, de ce corbii mei sunt din telemea şi de ce mâţa lui Perrault se încalţă cu şlapi din plastic.
          Când aveam 10 ani, m-a întrebat cineva ce vreau să mă fac atunci când voi fi mare, jignindu-mi simţul acut al ridicolului care înmugurise în mine, prematur. I-am răspuns că vreau să mă fac astronom, gunoier, ginecolog, fotbalist şi paznic de noapte. Asta e! Mă enervau cumplit adulţii care-mi ciupeau obrajii dolofani, punându-mi întrebări stupide ce necesitau explicaţii consistente şi cuvinte lungi. De atunci, sunt hipopotomonstrosecvipedaliofob.
          Îngrozit de perspectiva chestionarelor care urmau să fie completate de-a lungul celor 75 de ani, cât mi-am propus să trăiesc, am dus o luptă de gherilă cu spaţiile punctate, până când am capitulat în faţa sistemului. Ce vreţi? Fiecare om are Waterloo-ul lui. Dacă unele formulare excelau la capitolul psi, cum erau acelea servite de armata română la încorporare, altele, racolate de convenţiile sociale, învârteau mămăliga în ceaun cu peria de sârmă, făcându-mă să suflu în aburii ce-mi matlasau răbdarea, cu întrebări stupide:
          – Când v-aţi născut?
          – Unde v-aţi născut?
          Chiar credeţi că într-un secol uzurpat de cuceriri tehnologice, oamenii se pot naşte singuri, fără ajutorul mamelor, sau îşi pot alege maternitatea?
          Mai aveţi un pic şi mă veţi întreba „de ce m-am născut”, sau, ca să treziţi filosoful din mine, „de ce mi-am propus să mă nasc?”.
Alaltăieri am tras cu pixul un X mare pe un formular şi le-am scris piticilor ce păreau uriaşi din zborul corbului brânzar, următoarele cuvinte, care, dacă-mi voi lua medicamentele la timp, se vor transforma cât mai târziu, spre nenorocirea urmaşilor, în epitaf:
           „Mi s-a încântat fiinţa de prea plinul cărărilor desfundate de urmele sloiurilor ce trag să moară în pragurile cârciumilor.
           Mi s-a limpezit auzul cu sunete sparte de clopote ce cheamă la ordine  heruvimii care se dădeau în vânt cu sania, pe desenele lăsate de tălpile epitropului.
          Mi s-a împlinit visul de a culege odoare pripăşite  pe lângă ringuri de dans, expresii violacee ale adulterului comis de brânduşe cu ghiocei, spre nefericirea brânduşoilor încălţaţi cu bastarzi.
          Şi voi vreţi să vă spun când m-am născut?”
          Ce-mi plac dezastrele! Au aer de primăvară, sunt împodobite cu pene de barză şi rânjesc precum  fecioarele desculţe ce cată din priviri, zei născuţi de amazoane seduse cu promisiuni scrijelite pe colţi de morsă, expediate din Groenlanda.
           În altă ordine de idei, ce final magnific a avut această iarnă!
          Asemenea funicularului lui Zorba…
          Daţi-mi un formular!
          Vreau să-i completez fişa de lichidare!
 
“Hey bossdid you ever see a more splendiferous crash?!”…
 
 

 

 

 

Reclame
Categorii: Uncategorized | Etichete: , , , | Lasă un comentariu

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: